10 definiții pentru expirare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPIRARE, expirări, s. f. Faptul de a expira; expirație, săvârșire; împlinire. ♦ Scadență a unui termen. – V. expira.

EXPIRARE, expirări, s. f. Faptul de a expira; expirație, săvârșire; împlinire. ♦ Scadență a unui termen. – V. expira.

expirare sf [At: BARASCH, I. 61/14 / V: (înv) esp~ / Pl: ~rări / E: expira] 1 (Înv) Deces. 2 Dispariție. 3 Stingere 4 Descreștere pe nesimțite Si: expirat1 (4), expirație (4). 5 Terminare. 6 Expirație (6). 7 Pierdere a valabilității Si: expirat1 (7), expirație (7) 8 Ajungere la scadență Si: expirat1 (8), expirație (8). 9 Depășire a termenului unui contract Si: expirat1 (9), expirație (9). 10 Aflare a unor gânduri sau planuri ascunse de către cine nu ar fi trebuit să le cunoască Si: expirat1 (10), expirație (10). corectat(ă)

EXPIRARE, expirări, s. f. 1. Expirație. 2. Faptul de a nu mai fi în vigoare; încetare, terminare. După expirarea mandatului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne... Prezidiul în funcțiune își păstrează împuternicirile sale pînă la alegerea noului Prezidiu. CONST. R.P.R. 23. ♦ Împlinire, scadență a unui termen.

EXPIRARE s.f. Acțiunea de a expira și rezultatul ei; expirație; săvîrșire; împlinire. [< expira].

expirare f. 1. scoaterea aerului aspirat; 2. scadența unui termen convenit: expirarea contractului; 3. sfârșit: expirarea anului.

*expirațiúne f. (lat. ex-spirátio, -ónis. V. aspirațiune). Acțiunea de a expira aeru aspirat. Fig. Moarte. Scadență, ajungere la termin: expirațiunea unuĭ contract, unuĭ an. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expirare s. f., g.-d. art. expirării; pl. expirări

expirare s. f., g.-d. art. expirării; pl. expirări

expirare s. f., g.-d. art. expirării; pl. expirări

Intrare: expirare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expirare
  • expirarea
plural
  • expirări
  • expirările
genitiv-dativ singular
  • expirări
  • expirării
plural
  • expirări
  • expirărilor
vocativ singular
plural
espirare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expirare, expirărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a expira. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Faptul de a nu mai fi în vigoare. DLRLC
      • format_quote După expirarea mandatului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne... Prezidiul în funcțiune își păstrează împuternicirile sale pînă la alegerea noului Prezidiu. CONST. R.P.R. 23. DLRLC
    • 1.2. Scadență a unui termen. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi expira DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.