9 definiții pentru evidențiere evidențiare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

evidențiere sf [At: CARAGIALE, O. VII, 278 / V: (îvr) ~iare / P: ~ți-e~ / Pl: ~ri / E: evidenția] 1-2 Punere în evidență (3-4). 3 Recunoaștere oficială a meritelor sau a succeselor (în muncă) obținute de cineva.

EVIDENȚIÉRE, evidențieri, s. f. Acțiunea de a (se) evidenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. evidenția.

EVIDENȚIÉRE, evidențieri, s. f. Acțiunea de a (se) evidenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. evidenția.

EVIDENȚIÉRE, evidențieri, s. f. Acțiunea de a (se) evidenția și rezultatul ei. S-au făcut noi evidențieri în întreprinderea noastră. ▭ [În schița literară] se impune cu strictețe descoperirea și accentuarea tuturor elementelor ce converg spre evidențierea ideii unice. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 2/4. – Pronunțat: -ți-e-.

EVIDENȚIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) evidenția și rezultatul ei. [< evidenția].

evidențiare sf vz evidențiere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

evidențiére (-ți-e-) s. f., g.-d. art. evidențiérii; pl. evidențiéri

evidențiére s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. evidențiérii; pl. evidențiéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EVIDENȚIÉRE s. 1. v. profilare. 2. v. accentuare.

EVIDENȚIERE s. 1. conturare, delimitare, precizare, profilare, proiectare, reliefare. (~ imaginii ei în lumina asfințitului.) 2. accentuare, întărire, marcare, relevare, reliefare, subliniere, (livr.) potențare. (~ unor caracteristici ale lucrării.)

Intrare: evidențiere
evidențiere substantiv feminin
  • silabație: -ți-e-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evidențiere
  • evidențierea
plural
  • evidențieri
  • evidențierile
genitiv-dativ singular
  • evidențieri
  • evidențierii
plural
  • evidențieri
  • evidențierilor
vocativ singular
plural
evidențiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evidențiare
  • evidențiarea
plural
  • evidențieri
  • evidențierile
genitiv-dativ singular
  • evidențieri
  • evidențierii
plural
  • evidențieri
  • evidențierilor
vocativ singular
plural