9 definiții pentru epicurian (adj.)

EPICURIÁN, -Ă, epicurieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de epicurism, care aderă la epicurism; epicureic, epicureu. 2. S. m. și f. Adept al epicurismului; epicureu. ♦ (Fam.) Persoană care caută plăcerile alese, rafinate, spirituale; (depr.) persoană înclinată spre plăceri. [Pr.: -ri-an] – Din fr. épicurien.

EPICURIÁN, -Ă, epicurieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de epicurism, care aderă la epicurism; epicureic, epicureu. 2. S. m. și f. Adept al epicurismului; epicureu. ♦ (Fam.) Persoană care caută plăcerile alese, rafinate, spirituale; (depr.) persoană înclinată spre plăceri. [Pr.: -ri-an] – Din fr. épicurien.

EPICURIÁN, -Ă, epicurieni, -e, adj. Care ține de doctrina lui Epicur, adept al epicurismului. Școala epicuriană. ♦ (Substantivat, depreciativ printr-o falsă interpretare a concepției lui Epicur) Persoană înclinată spre plăceri. – Pronunțat: -ri-an. - Variantă: epicureián, -ă adj.

epicurián (-ri-an) adj. m., s. m., pl. epicuriéni (-ri-eni); adj. f., s. f. epicuriánă, pl. epicuriéne

epicurián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. epicuriéni (sil. -ri-eni); f. sg. epicuriánă, pl. epicuriéne

EPICURIÁN adj. (FILOZ.) epicureic. (Concepția ~.)

EPICURIÁN, -Ă adj. Referitor la epicurism; epicureic. ◊ Școala epicuriană = epicurism. // s.m. și f. Adept al epicurismului; epicureu. ♦ Om înclinat spre plăceri, ahtiat după plăceri. [Pron. -ri-an, var. epicureian, -ă adj. / < cf. fr. épicurien].

EPICURIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al epicurismului; epicureic, epicureu. ♦ școală ~ă = epicurism (1). II. s. m. f. (fam.) om înclinat spre plăceri; senzual. (< fr. épicurien)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EPICURIÁN adj. epicureic. (Concepția ~.)

Intrare: epicurian (adj.)
epicurian adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epicurian epicurianul epicuria epicuriana
plural epicurieni epicurienii epicuriene epicurienele
genitiv-dativ singular epicurian epicurianului epicuriene epicurienei
plural epicurieni epicurienilor epicuriene epicurienelor
vocativ singular
plural