6 definiții pentru emondare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMONDÁRE, emondări, s. f. Emondaj. – V. emonda.

emondare sf [At: DEX / Pl: ~dări / E: emonda] 1-2 Emondaj (1-2).

EMONDÁRE, emondări, s. f. Emondaj. – Cf. fr. émonder.

EMONDÁRE s.f. Acțiunea de a emonda și rezultatul ei; emondaj, emondație. [< emonda].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

emondáre s. f., g.-d. art. emondắrii; pl. emondắri

emondáre s. f., g.-d. art. emondării; pl. emondări

Intrare: emondare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emondare
  • emondarea
plural
  • emondări
  • emondările
genitiv-dativ singular
  • emondări
  • emondării
plural
  • emondări
  • emondărilor
vocativ singular
plural

emondare

etimologie: