10 definiții pentru emeri


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMERÍ s. n. (Rar) Șmirghel. – Din fr. émeri.

EMERÍ s. n. (Rar) Șmirghel. – Din fr. émeri.

emeri sns [At: PONI, CH. 231 / E: fr émeri] (Rar) Șmirghel.

EMERÍ s.n. (Rar) Șmirghel. [< fr. émeri].

EMERÍ s. n. șmirghel (2). (< fr. émeri)

*emerí n. Min. Numele francez al najdaculuĭ, o varietate de corindon cu care se șlefuĭesc petrele (Rom. nu i se poate zice așa, că nu se poate declina. Cel maĭ bine e să i se zică smeril, d. it. smeriglio, sp. esmeril, vfr. esmeril, émeril, nfr. émeri, germ. schmirgel, d. vgr. smýris, smýridos, smeril, smyrízo, șlefuĭesc).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

emerí (rar) s. n., art. emeríul

emerí s. n., art. emeríul


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: emeri
substantiv neutru (N81)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emeri
  • emeriul
  • emeriu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • emeri
  • emeriului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

emeri

etimologie: