12 definiții pentru electrotehnică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELECTROTEHNICĂ s. f. Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice. Facultatea de electrotehnică.

ELECTROTEHNICĂ s.f. Ramură a tehnicii care studiază aplicațiile industriale ale electricității. [Gen. -cii. / cf. fr. électrotechnique].

ELECTROTEHNICĂ f. Ramură a științei care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice și magnetice din punct de vedere al aplicațiilor lor în tehnică. [G.-D. electrotehnicii] /<fr. électrotehnique

ELECTROTEHNIC, -Ă, electrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicării lor în tehnică. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. 2. Adj. Care aparține electrotehnicii (1), privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și magnetice. – Din fr. électrotechnique.

ELECTROTEHNIC, -Ă, electrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicării lor în tehnică. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. 2. Adj. Care aparține electrotehnicii (1), privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și magnetice. – Din fr. électrotechnique.

electrotehnic, ~ă [At: LEG. EC. Pl: 78 / V: (rar) ~ecn~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrotechnique] 1 sf Știință care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicațiilor lor tehnice. 2 sf Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. 3-4 a Care aparține electrotehnicii (1-2). 5-6 a Privitor la electrotehnică (1-2). 7-8 Specific electrotehnicii (1-2). 9 a Privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și magnetice.

ELECTROTEHNIC, -Ă I. adj. referitor la electrotehnică. II. s. f. 1. ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice sub aspectul aplicării lor în tehnică. 2. ramură a tehnicii care studiază aceste aplicații. (< fr. électrotechnique)

*electrotécnic și -téhnic, -ă adj. Relativ la aplicarea industrială a electricitățiĭ: școală electrotehnică. S. f. Știința electricitățiĭ industriale.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

electrotehnică s. f., g.-d. art. electrotehnicii

electrotehnică s. f., g.-d. art. electrotehnicii

electrotehnică s. f., g.-d. art. electrotehnicii

electrotehnică, gen. electrotehnicii

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ELECTROTÉHNICĂ (< fr. {i}) s. f. 1. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicațiilor lor în tehnică. 2. Ramură a tehnicii care are ca obiect studierea aplicațiilor tehnice ale fenomenelor electrice și magnetice, precum și proiectarea, construcția și exploatarea echipamentelor folosite în instalațiile care utilizează aceste aplicații. Problemele e. se referă la producerea, transportul, distribuția și utilizarea energiei electromagnetice (probleme de electroenergetică sau de curenți tari) și la producerea, transportul, reproducerea și utilizarea semnalelor electromagnetice purtătoare de informație (probleme de curenți slabi).

Intrare: electrotehnică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrotehnică
  • electrotehnica
plural
genitiv-dativ singular
  • electrotehnici
  • electrotehnicii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

electrotehnicăsubstantiv feminin

  • 1. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicării lor în tehnică. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.