14 definiții pentru elan (animal) ialan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELÁN1, elani, s. m. Animal rumegător nordic din familia cervidelor,[1] cu coarne mari, ramificate și lățite în formă de lopeți (Alces alces). – Din fr. élan. corectată

  1. În original, incorect: din familia cerbicelor. cata

elan1 sm [At: BARONZI, I. V. IV, 198/21 / V: (înv) ial~ / Pl: ~i / E: fr élan] Animal rumegător din familia cervidelor, cu coarne mari și ramificate în formă de lopeți, care trăiește în pădurile nordice ale Europei, Asiei și Americii (Alces alces).

ELÁN1, elani, s. m. Animal rumegător nordic din familia cervidelor, cu coarne mari, ramificate și lățite în formă de lopeți (Alces alces). – Din fr. élan.

ELÁN1, elani, s. m. Animal rumegător cu coarne late și ramificate, din familia cerbilor, care trăiește în pădurile nordice ale Europei, Americii și Asiei (Alces alces). – Variantă: (rar) ialán (SADOVEANU, N. P. 164) s. m.

ELÁN s.m. Animal rumegător din familia cerbilor, cu coarne bogate, care trăiește prin pădurile din nordul Europei, al Americii și al Asiei. [< fr. élan].

ELÁN1 s. m. mamifer erbivor din familia cervidelor, cu coarne ramificate, răspândit în nordul Europei, al Americii și Asiei. (< fr. élan)

ELÁN1 ~i m. Mamifer erbivor, de talie mare, din familia cerbilor, cu coarne ramificate și lățite, care trăiește în regiunile nordice. /<fr. élan

elan m. cerb mare din pădurile Nordului.

1) elán m. (vsl. ĭelenĭ, bg. ĭelén, litv. élnis, de unde și germ. elen și fr. élan. Tot de aicĭ vine și numele rîuluĭ Elan, în Fălciŭ). Un fel de cerb cu coarne late care se maĭ află încă pin nordu Eŭropeĭ și Americiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elán1 (animal) s. m., pl. eláni

elán (animal) s. m., pl. eláni


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ELÁN1 (< fr.) s. m. Mamifer rumegător cu coarne ramificate și lățite (Alces alces). Trăiește în N Eurasiei și al Americii de Nord. Este cel mai mare animal paricopitat din familia cervidelor (c. 2,4 m și 450 kg greutate).

PLATYCERIUM Desv. PLATICERIUM, CORN DE CERB, CORN DE ELAN, fam. Polypodiaceae. Gen originar din zonele tropicale ale Australiei, 17-20 specii, epifite, rizom tîrîtor și ramificat, solzos, frunze așezate în 2 rînduri pe rizom, de 2 feluri, unele de culoare maro – care au rol de acoperire (acoperă rizomul și rădăcinile) -, foarte late, în formă de solzi, sesile, persistente, imbricate și altele normale, scurt-pețiolate, erecte, cu vîrfuri pendente, de cîteva ori bifurcate, puțin pieloase, pubescente, nedentate. Nervurile principale sînt bifurcate și apoi paralele.

Intrare: elan (animal)
elan1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elan
  • elanul
  • elanu‑
plural
  • elani
  • elanii
genitiv-dativ singular
  • elan
  • elanului
plural
  • elani
  • elanilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ialan
  • ialanul
  • ialanu‑
plural
  • ialani
  • ialanii
genitiv-dativ singular
  • ialan
  • ialanului
plural
  • ialani
  • ialanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elan (animal) ialan

  • 1. Animal rumegător nordic din familia cervidelor, cu coarne mari, ramificate și lățite în formă de lopeți (Alces alces).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: