4 definiții pentru ejectare

Explicative DEX

ejectare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: ejecta] 1 (D. un fluid, un obiect etc.) Ejecție (3). 2 Ieșire automată a tuburilor cartușelor trase dintr-o armă. 3 Aruncare afară a cabinei sau a scaunului pilotului la prăbușirea unui avion foarte rapid.

EJECTARE s.f. Acțiunea de a ejecta; ejecție. ♦ Scoatere afară automată a tuburilor cartușelor trase dintr-o armă. ♦ Aruncare afară a cabinei sau a scaunului pilotului în caz de pericol de prăbușire a unui avion foarte rapid. [< ejecta].

Ortografice DOOM

ejectare s. f., pl. ejectări

Jargon

EJECTARE metodă de părăsire rapidă în caz de pericol a unei aeronave de către echipaj. Ejectarea se se efectuează pirotehnic prin catapultarea pilotului sau a cabinei întregului echipaj, lansarea făcându-se vertical sau spre înainte la o altitudine suficientă funcționării parașutei de salvare (chiar de la nivelul solului sau de sub nivelul mării).

Intrare: ejectare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ejectare
  • ejectarea
plural
  • ejectări
  • ejectările
genitiv-dativ singular
  • ejectări
  • ejectării
plural
  • ejectări
  • ejectărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ejectare, ejectărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a ejecta. DN
    sinonime: ejecție
    • 1.1. Scoatere afară automată a tuburilor cartușelor trase dintr-o armă. DN
    • 1.2. Aruncare afară a cabinei sau a scaunului pilotului în caz de pericol de prăbușire a unui avion foarte rapid. DN
etimologie:
  • ejecta DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.