opțiuni
  • info

9 definiții pentru egumeni

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EGUMENI, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A conduce o mănăstire; a stăreți. – Din egumen.

EGUMENI, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A conduce o mănăstire; a stăreți. – Din egumen.

egumeni [At: (a. 1626) I. BIANU, D. R. 131 / V: (înv) ig- / Pzi: ~nesc / E: egumen] 1-2 vti (Rar) A executa funcția de egumen.

EGUMENI, egumenesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A îndeplini funcția de egumen, a conduce o mănăstire. La Snagov... el egumenise ani îndelungi. ODOBESCU, S. A. 300.

egumenì v. a se face egumen.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

egumeni (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. egumenesc, 3 sg. egumenește, imperf. 1 egumeneam; conj. prez. 1 sg. să egumenesc, 3 să egumenească

egumeni (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. egumenesc, imperf. 3 sg. egumenea; conj. prez. 3 să egumenească

egumeni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. egumenesc, imperf. 3 sg. egumenea; conj. prez. 3 sg. și pl. egumenească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EGUMENI vb. (BIS.) a stăreți.

EGUMENI vb. (BIS.) a stăreți.

Intrare: egumeni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • egumeni
  • egumenire
  • egumenit
  • egumenitu‑
  • egumenind
  • egumenindu‑
 singular plural
  • egumenește
  • egumeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • egumenesc
 (să)
  • egumenesc
  • egumeneam
  • egumenii
  • egumenisem
a II-a (tu)
  • egumenești
 (să)
  • egumenești
  • egumeneai
  • egumeniși
  • egumeniseși
a III-a (el, ea)
  • egumenește
 (să)
  • egumenească
  • egumenea
  • egumeni
  • egumenise
plural I (noi)
  • egumenim
 (să)
  • egumenim
  • egumeneam
  • egumenirăm
  • egumeniserăm
  • egumenisem
a II-a (voi)
  • egumeniți
 (să)
  • egumeniți
  • egumeneați
  • egumenirăți
  • egumeniserăți
  • egumeniseți
a III-a (ei, ele)
  • egumenesc
 (să)
  • egumenească
  • egumeneau
  • egumeniră
  • egumeniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

egumeni, egumenescverb

  • 1. rar A conduce o mănăstire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stăreți
    • format_quote La Snagov... el egumenise ani îndelungi. ODOBESCU, S. A. 300. DLRLC
etimologie:
  • egumen DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.