5 definiții pentru eclatare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECLATA, eclatez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A străluci, a impresiona puternic prin strălucire. ♦ Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. – Din fr. éclater.

ECLATA vb. I. intr. (Franțuzism) A străluci; a impresiona puternic, a orbi prin strălucire. ♦ (Fig.) A izbucni, a se manifesta violent, brusc. [< fr. éclater].

A ECLATA ~ez intranz. 1) A străluci cu putere. 2) fig. A se manifesta brusc și cu putere. /<fr. éclater

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eclata vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. eclatez, 3 sg. și pl. eclatea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: eclatare
eclatare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eclatare
  • eclatarea
plural
  • eclatări
  • eclatările
genitiv-dativ singular
  • eclatări
  • eclatării
plural
  • eclatări
  • eclatărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eclata, eclatezverb

  • 1. livresc A impresiona puternic prin strălucire. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: străluci
    • 1.1. figurat A se manifesta violent, brusc. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: izbucni
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.