2 definiții pentru dănțuitor (adj.)
Explicative DEX
DĂNȚUITOR, -OARE dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Învechit) Dansator. Renumele minunatei dănțuitoare zburase peste orașele Ahaiei și ajunsese pînă în capitala lumii. GALACTION, O. I 425. ◊ (Adjectival) Perechile dănțuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă. GALACTION, O. I 395. În ploaie de confetti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66.
Ortografice DOOM
!dănțuitor (pop., înv.) (desp. -țu-i-) adj. m., s. m., pl. dănțuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. dănțuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
Intrare: dănțuitor (adj.)
dănțuitor2 (adj.) adjectiv
- silabație: dăn-țu-i-tor
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dănțuitor, dănțuitorisubstantiv masculin dănțuitor, dănțuitoareadjectiv dănțuitoare, dănțuitoaresubstantiv feminin
-
- Renumele minunatei dănțuitoare zburase peste orașele Ahaiei și ajunsese pînă în capitala lumii. GALACTION, O. I 425. DLRLC
- Perechile dănțuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă. GALACTION, O. I 395. DLRLC
- În ploaie de confetti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66. DLRLC
-
etimologie:
- Dănțui + -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
Exemple de pronunție a termenului „dănțuitor” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1