13 definiții pentru dură
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DURĂ, dure, s. f. (Pop.) Roată, rotiță (metalică masivă); spec. rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. – Cf. dura1.
dură1 sf [At: ȘEZ. VIII, 147 / Pl: ~re, ~ri (9) / E: cf dura1] (Pop) 1 (Mun) Roată (metalică masivă). 2 (Mol; spc) Rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut Si: bucșă, gălie, gărigă, gârlig, rotelie, rotilă, roturea, tărcoală. 3 Parte a sucalei. 4 Fiecare dintre cele șase sau opt rotițe ale carului joagărului. 5 Roată plină, fără spițe și butuc, având numai gaura, eventual buceaua pentru ax. 6 (Atm) Rotulă. 7 (Fig) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fig; îs) ~-n bătaie Un dans popular însoțit de lăutari. 9 (Fig; îs) În ~ri Nume al unui joc de copii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dură2 sf [At: CHEST. II, 217/223 / Pl: ~re / E: dura2] (Reg) Parte a podului casei care se face pe capetele ieșite afară ale grinzilor Si: duramă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DURĂ, dure, s. f. Roată, rotiță (metalică masivă); spec. rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. – Cf. dura1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
DURĂ, dure, s. f. Roată, rotiță; (în special) rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. ♦ (Tehn.) Roată plină (fără spițe și butuc), avînd numai gaura, eventual și buceaua pentru ax.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DURĂ ~e f. Roată (sau rotiță) având numai gaura din centru. /Din dur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dură (duriță) f. rotila ițelor, scripetele sucalei. [V. dura! după sgomotul ce produce].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dúră f., pl. ĭ (d. a durui. V. duriță). Vest. Rotiță saŭ roată de mașină (ca la cicîric): o bucată de cărbune cît dura unuĭ mosorel (ChN. 2, 15). Dura genuchĭuluĭ, rotula. De-a dura (toată țara), de-a rostogolu, rostogolind. Fig. Iron. A da pe cineva de-a dura, a-l da tava, a-l trînti, a-l bate.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dură (pop.) s. f., g.-d. art. durei; pl. dure
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dură (pop.) s. f., g.-d. art. durei; pl. dure
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dură s. f., g.-d. art. durei; pl. dure
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DURĂ s. v. rotiță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dură ș. v. ROTIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dură, duresubstantiv feminin
-
- 1.1. Rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. DEX '09 DLRLC
- 1.2. Roată plină (fără spițe și butuc), având numai gaura, eventual și buceaua pentru ax. DLRLC
-
etimologie:
- dura DEX '09 DEX '98