8 definiții pentru duriță
Explicative DEX
DURIȚĂ, durițe, s. f. Diminutiv al lui dură. – Dură + suf. -iță.
DURIȚĂ, durițe, s. f. Diminutiv al lui dură. – Dură + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
duriță sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~țe / E: dură1 + -iță] 1 Rotiță. 2 (Spc) Roată de unt. 3 Scripetele ițelor. 4 Duriga sucalei. 5 (Îlav) De-a ~ța De-a dura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
duriță f. V. dură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
duríță f., pl. e (dim. d. dură). rotița pintenuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dură (duriță) f. rotila ițelor, scripetele sucalei. [V. dura! după sgomotul ce produce].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
duriță (reg.) s. f., g.-d. art. duriței; pl. durițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
duriță s. f., g.-d. art. duriței; pl. durițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
duriță s. f., g.-d. art. duriței; pl. durițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: duriță
duriță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
duriță, durițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui dură. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Dură + -iță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.