8 definiții pentru duruitură
Explicative DEX
DURUITURĂ, duruituri, s. f. Duruit. [Pr.: -ru-i-] – Durui + suf. -tură.
DURUITURĂ, duruituri, s. f. Duruit. [Pr.: -ru-i-] – Durui + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
DURUITURĂ 👉 DURUIT.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
DURUITURĂ, duruituri, s. f. Duruit. Se auzeau ciocanele înăbușite ale cizmarilor, duruiturile grele ale mașinilor de cusut în croitorii. SADOVEANU, O. IV 27. Ce duruitură se aude în podul casei? SBIERA, P. 37.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
duruitúră f., pl., ĭ. Huĭetu lucrurilor care duruĭe: aud o duruĭtură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DURUIT sbst., DURUITURĂ (pl. -turi) sf. Faptul de a durui; rezultatul acestei acțiuni; huruitură: foarte rar se auzea pe pod duruitul unei calește (NEGR.); ce duruitură se aude în podul casei? (SB.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
duruitură (desp. -ru-i-) s. f., g.-d. art. duruiturii; pl. duruituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
duruitură (-ru-i-) s. f., g.-d. art. duruiturii; pl. duruituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
duruitură s. f., g.-d. art. duruiturii; pl. duruituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: du-ru-i-
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
duruitură, duruiturisubstantiv feminin
- 1. Duruit. DEX '98 DLRLCsinonime: duruit
- Se auzeau ciocanele înăbușite ale cizmarilor, duruiturile grele ale mașinilor de cusut în croitorii. SADOVEANU, O. IV 27. DLRLC
- Ce duruitură se aude în podul casei? SBIERA, P. 37. DLRLC
-
etimologie:
- Durui + -tură. DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.