6 definiții pentru durificat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DURIFICA, durific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face (mai) dur1 (1), mai tare. – Din dur1.

DURIFICA vb. I. tr., refl. A (se) face dur, a (se) întări. [P.i. durific. / cf. lat. durus – dur, fieri – a deveni].

A DURIFICA durific tranz. A face să se durifice. /Din dur

A SE DURIFICA mă durific intranz. A deveni mai dur; a căpăta duritate. /Din dur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

durifica vb., ind. prez. 1 sg. durific, 3 sg. și pl. durifică

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DURIFICA vb. a (se) întări. (A ~ un metal.)

Intrare: durificat
durificat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durificat
  • durificatul
  • durificatu‑
  • durifica
  • durificata
plural
  • durificați
  • durificații
  • durificate
  • durificatele
genitiv-dativ singular
  • durificat
  • durificatului
  • durificate
  • durificatei
plural
  • durificați
  • durificaților
  • durificate
  • durificatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

durifica, durificverb

  • 1. A (se) face (mai) dur, mai tare. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: întări
etimologie:
  • dur DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.