20 de definiții pentru duhan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUHAN, (2) duhanuri, s. n. (Reg.) 1. Tutun. 2. Sort de duhan (1). – Din sb. duhan.

duhan sn [At: BIANU, D.S. 757 / V: (reg) doan, doh~, duan, duvan, doha sf / Pl: (rar) ~uri / E: srb duhan, tc duhan] 1 (Bot; îvp) Tutun (Nicotiana tabacum). 2 (Bot; îvp) Tutun turcesc (Nicotiana rustica). 3 (Arg; îf dohană) Țigară.

DUHAN, duhanuri, s. n. (Reg.) Tutun. – Din scr. duhan.

DUHAN s. n. (Regional) Tutun. Trage duhan cu pipa. ȘEZ. II 24. – Variantă: dohan s. n.

duhan n. Tr. tutun: trage duhan cu pipa. [Serb. DUHAN].

duhán n., pl. urĭ (ung. dohány, sîrb. dúhan, dúhav, bg. duhán, rut. dohán, d. turc. [d. ar.] duhan, tutun, fum gros). Nord. Tutun.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

duhan (reg.) s. n., (sorturi) pl. duhanuri

duhan (reg.) s. n., (sorturi) pl. duhanuri

duhan s. n., (sorturi) pl. duhanuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

duhan s. n. – (Trans., Banat) Tutun. – Var. dohan. Sb. duhan, v. sb. duchanŭ, din tc., arab. duhîn (Miklosich, Fremdw., 87; Cihac, II, 104; Meyer 76), cf. mag. dohány, alb. duhan.Der. duhăni, vb. (a fuma); duhăneală, s. f. (Trans., acțiunea de a fuma).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dohan (duhan) s.n. (reg.) tutun.

dohan, s.n. – (reg.) Tutun (Nicotiana tabacum): „Nouă gazda ni-i dator / Cu-o păpușă de dohan” (Calendar, 1980: 143). – Din magh. dohány „tutun”.

dohan, s.n. – Tutun (Nicotiana tabacum): „Nouă gazda ni-i dator / Cu-o păpușă de dohan” (Calendar 1980: 143). – Din magh. dohány „tutun”.

Intrare: duhan
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duhan
  • duhanul
  • duhanu‑
plural
  • duhanuri
  • duhanurile
genitiv-dativ singular
  • duhan
  • duhanului
plural
  • duhanuri
  • duhanurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dohan
  • dohanul
  • dohanu‑
plural
  • dohanuri
  • dohanurile
genitiv-dativ singular
  • dohan
  • dohanului
plural
  • dohanuri
  • dohanurilor
vocativ singular
plural
duan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dunan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
duvan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duhan, duhanurisubstantiv neutru

regional
  • 1. (numai) singular Tutun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tutun
    • format_quote Trage duhan cu pipa. ȘEZ. II 24. DLRLC
  • 2. Sort de duhan. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.