10 definiții pentru droșcar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

droșcár sm [At: ALECSANDRI, T. 306 / Pl: ~i / E: droșcă + -ar] (Îvp) 1-2 Birjar (1-2). 3 Fabricant de droște.

DROȘCÁR, droșcari, s. m. (Înv. și pop.) 1. Birjar. 2. Meseriaș care lucrează droște. – Droșcă + suf. -ar.

DROȘCÁR, droșcari, s. m. (Înv. și pop.) 1. Birjar. 2. Meseriaș care lucrează droște. – Droșcă + suf. -ar.

DROȘCÁR, droșcari, s. m. (Învechit) 1. Vizitiu la droșcă; birjar. Calul unui droșcar și-a rupt piciorul, în colț la Petrea bacalul. ALECSANDRI, T. 306. 2. Meseriaș care lucrează droști.

DROȘCÁR ~i m. înv. 1) Meșter care făcea droște. 2) Persoană care mâna caii la o droșcă. /droșcă + suf. ~ar

droșcár m. Cam vechĭ. Birjar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

droșcár (înv., pop.) s. m., pl. droșcári

droșcár s. m., pl. droșcári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DROȘCÁR s. v. birjar, surugiu, vizitiu.

droșcar s. v. BIRJAR. SURUGIU. VIZITIU.

Intrare: droșcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • droșcar
  • droșcarul
  • droșcaru‑
plural
  • droșcari
  • droșcarii
genitiv-dativ singular
  • droșcar
  • droșcarului
plural
  • droșcari
  • droșcarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)