6 definiții pentru dornic (s.m.)
Explicative DEX
DORNIC, -Ă, dornici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Plin de dor; doritor, nerăbdător să facă, să obțină ceva. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu flori mici, albe (Falcaria sioides). – Dor + suf. -nic.
DORNIC, -Ă, dornici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Plin de dor; doritor, nerăbdător să facă, să obțină ceva. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu flori mici, albe (Falcaria sioides). – Dor + suf. -nic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dornic, ~ă [At: GORUN, F. 24 / Pl: ~ici, ~ice / E: dori + -nic] 1 a Care dorește ceva foarte mult. 2 sm (Reg) Plantă erbacee cu frunze lungi și înguste și cu flori mici, albe (Falcaria sioides).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DORNIC I. adj. Plin de dor, care dorește cu înfocare: rămînd singură această păreche credincioasă și ~ă (ISP.); adv.: Dornic căutînd în cale-ți, Parcă tot aștept să-mi vii (VLAH.). II. sbst. 🌿 Plantă ierboasă din familia umbeliferelor, cu frunzele adesea ușor încovoiate în formă de secere, cu flori mici albe, dispuse în umbele (Falcaria Rivini) (🖼 1880).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
dornic2 (plantă) s. m., pl. dornici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dornic2 s. m., pl. dornici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dornic adj. m., s. m., pl. dornici; f. sg. dornică, pl. dornice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
dornic, dornicisubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu flori mici, albe (Falcaria sioides). DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Dor + -nic. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.