opțiuni
  • info

10 definiții pentru doftori

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOFTORI, doftoresc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). – Din doftor.

doftori [At: DEX / Pzi: ~resc / E: doftor] (Pop) 1-3 vtr A (se) doftorici (1-3).

DOFTORI, doftoresc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). – Din doftor.

doftorésc v. tr. Fam. Lecuĭesc, vindec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

doftori (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoresc, 3 sg. doftorește, imperf. 1 doftoream; conj. prez. 1 sg. să doftoresc, 3 să doftorească

doftori (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoresc, imperf. 3 sg. doftorea; conj. prez. 3 să doftorească

doftori vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoresc, imperf. 3 sg. doftorea; conj. prez. 3 sg. și pl. doftorească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOFTORI vb. v. căuta, îndrepta, înfiripa, îngriji, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, trata, vindeca.

doftori vb. v. CĂUTA. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNGRIJI. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TĂMĂDUI. TRATA. VINDECA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

doftori, doftoresc, vb. tranz., refl. – (pop.) A (se) trata, a (se) îngriji, a (se) vindeca; a (se) doctori. – Din doctor.

Intrare: doftori
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doftori
  • doftorire
  • doftorit
  • doftoritu‑
  • doftorind
  • doftorindu‑
 singular plural
  • doftorește
  • doftoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doftoresc
 (să)
  • doftoresc
  • doftoream
  • doftorii
  • doftorisem
a II-a (tu)
  • doftorești
 (să)
  • doftorești
  • doftoreai
  • doftoriși
  • doftoriseși
a III-a (el, ea)
  • doftorește
 (să)
  • doftorească
  • doftorea
  • doftori
  • doftorise
plural I (noi)
  • doftorim
 (să)
  • doftorim
  • doftoream
  • doftorirăm
  • doftoriserăm
  • doftorisem
a II-a (voi)
  • doftoriți
 (să)
  • doftoriți
  • doftoreați
  • doftorirăți
  • doftoriserăți
  • doftoriseți
a III-a (ei, ele)
  • doftoresc
 (să)
  • doftorească
  • doftoreau
  • doftoriră
  • doftoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

doftori, doftorescverb

popular familiar
etimologie:
  • doftor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.