9 definiții pentru diversionist (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIVERSIONIST, -Ă, diversioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. De diversiune, cu caracter de diversiune, cu scopul de a provoca o diversiune. 2. S. m. și f. Persoană care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. [Pr.: -si-o-] – Diversiune + suf. -ist.
DIVERSIONIST, -Ă, diversioniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. De diversiune, cu caracter de diversiune, cu scopul de a provoca o diversiune. 2. S. m. și f. Persoană care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. [Pr.: -si-o-] – Diversiune + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diversionist, ~ă [At: RALEA, O. 344 / P: ~si-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: diversiune + -ist] 1-3 a De diversiune (1-3). 4-6 a Cu caracter de diversiune (1-3). 7-9 a Care are scopul de a provoca o diversiune (1-3). 10-15 smf, a (Persoană) care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIVERSIONIST, -Ă, diversioniști, -ste, adj. De diversiune, cu caracter de diversiune, cu scopul de a provoca o diversiune (1). ♦ (Substantivat) Cel care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. Sentința Tribunalului exprimă hotărîrea fermă a poporului romîn de a nimici pe spionii, teroriștii și diversioniștii din solda spionajului imperialist. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2791. – Pronunțat: -si-o-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIVERSIONIST, -Ă adj. De diversiune, care urmărește să provoace o diversiune. // s.m. și f. Cel care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. [Pron. -si-o-. / < diversiune, diversion(ism) + -ist].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIVERSIONIST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care provoacă sau încearcă să provoace o diversiune. (< engl. diversionist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIVERSIONIST1 ~stă (~ști, ~ste) Care are caracter de diversiune. Acțiune ~stă. [Sil. -si-o-] /diversiune + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
diversionist (desp. -si-o-) adj. m., s. m., pl. diversioniști; adj. f., s. f. diversionistă, pl. diversioniste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
diversionist (-si-o-) adj. m., s. m., pl. diversioniști; adj. f., s. f. diversionistă, pl. diversioniste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diversionist adj. m., s. m. (sil. -si-o-), pl. diversioniști; f. sg. diversionistă, pl. diversioniste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -si-o-nist
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
diversionist, diversionistăadjectiv
- 1. De diversiune, cu caracter de diversiune, cu scopul de a provoca o diversiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Diversiune + sufix -ist. DEX '09 DEX '98 DN