3 definiții pentru dispoza
dispozá vit [At: CONDICA, O. 38/1 / Pzi: ~zéz / E: fr disposer] (Înv) 1-4 A dispune (1-4).
DISPOZÁ, dispozez, vb. I. Intranz. (Franțuzism învechit) A dispune (de ceva). Sila morală a noroadelor abroghează cîteodată puterea dritului particular de a dispoza după plac de un lucru. RUSSO, S. 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPOZÁ, dispozez, vb. I. Intranz. (Franțuzism înv.) A dispune de ceva. – Fr. disposer.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: dispoza
| verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)