4 definiții pentru diac (diodă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIÁC2, diace, s. n. Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei. [Pr.: di-ac] – Din fr. diac.

DIÁC2, diace, s. n. Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei. [Pr.: di-ac] – Din fr. diac.[1]

  1. În original, accentul este (probabil incorect): DÍAC2. cata

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*diác2 (diodă) s. n., pl. diáce

diác s. n. (sil. di-ac), pl. diáce (sil. di-a-ce)

Intrare: diac (diodă)
diac3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diac
  • diacul
  • diacu‑
plural
  • diace
  • diacele
genitiv-dativ singular
  • diac
  • diacului
plural
  • diace
  • diacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

diac (diodă)

  • 1. Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: