11 definiții pentru devotat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota.

devotat, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 345 / Pl: ~ați, ~e / E: devota] 1-2 (Persoană) care manifestă devotament pentru o persoană, o idee, o cauză etc. Si: credincios, fidel.

DEVOTAT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație; credincios. Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. ◊ (Substantivat) Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58.

DEVOTAT, -Ă adj. Plin de devotament, de abnegație. [< devota, după fr. dévoué].

DEVOTAT, -Ă adj. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2). (< devota)

devotat a. plin de devotament: amic devotat.

* devotát, -ă adj. (lat. devotatus și fr. dévoué). Plin de devotament.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

devotat adj. m., pl. devotați; f. sg. devotată, pl. devotate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEVOTAT adj. cinstit, credincios, fidel nestrămutat, statornic, (livr.) leal, loial, (reg.) slugarnic, (înv.) smerit. (O soție ~; un prieten ~.)

Devotat ≠ adulter, infidel, necredincios

Intrare: devotat
devotat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devotat
  • devotatul
  • devotatu‑
  • devota
  • devotata
plural
  • devotați
  • devotații
  • devotate
  • devotatele
genitiv-dativ singular
  • devotat
  • devotatului
  • devotate
  • devotatei
plural
  • devotați
  • devotaților
  • devotate
  • devotatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

devotat, devotaadjectiv

  • 1. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; devot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 464. DLRLC
    • format_quote Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58. DLRLC
etimologie:
  • vezi devota DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.