8 definiții pentru despădurire
Explicative DEX
DESPĂDURIRE, despăduriri, s. f. Acțiunea de a despăduri și rezultatul ei. ♦ Defrișare. – V. despăduri.
DESPĂDURIRE, despăduriri, s. f. Acțiunea de a despăduri și rezultatul ei. ♦ Defrișare. – V. despăduri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
despădurire sf [At: PĂCALĂ, M. R. 283 / Pl: ~ri / E: despăduri] 1 Tăiere în mod nerațional a pădurii fără posibilitate de regenerare Si: despădurit1 (1). 2 Defrișare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPĂDURIRE, despăduriri, s. f. Acțiunea de a despăduri; tăiere nerațională a pădurilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
despădurire s. f., g.-d. art. despăduririi; pl. despăduriri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
despădurire s. f., g.-d. art. despăduririi; pl. despăduriri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
despădurire s. f., g.-d. art. despăduririi; pl. despăduriri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
DESPĂDURIRE s. v. defrișare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESPĂDURIRE s. defrișare, defrișat, (prin sudul Transilv.) săciuit. (~ unui teren împădurit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
despădurire, despăduririsubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a despăduri și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Defrișare. DEX '09 DEX '98sinonime: defrișare
-
etimologie:
- despăduri DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.