8 definiții pentru desfid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfíd sn [At: LM / Pl: ~uri / E: drr desfide] (Înv) 1 Sfidare. 2 Provocare.

DESFÍD s. n. (Înv.; rar) Sfidare, înfruntare. – Din desfide (derivat regresiv).

DESFÍD s. n. (Înv.) Sfidare, înfruntare. – Din desfide (derivat regresiv).

DESFÍD s. n. (Învechit) Sfidare, înfruntare. Și-mi părea că asta nu e altă decît o hulă, un desfid cătră provedința care ne pedepsea. NEGRUZZI, S. I 292.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desfíd (înv., rar) s. n.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESFÍD s. v. bravadă, bravare, desfidere, sfidare.

desfid s. v. BRAVADĂ. BRAVARE. DESFIDERE. SFIDARE.

Intrare: desfid
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfid
  • desfidul
  • desfidu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • desfid
  • desfidului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)