12 definiții pentru desfereca


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfereca [At: LM / V: (îvr) ~rica / Pzi: ~erec / E: des- + fereca] 1 vr (D. roțile carului; pex d. car) A pierde șinele de fier. 2-3 vtr A (se) desface din lanțuri, cătușe sau din orice altă legătură metalică. 4 vr (D. moară) A-și toci zimții de pe pietrele interioare. 5 vr (Îvr; d. monede) A-și toci zimții.

DESFERECÁ, desférec, vb. I. 1. Refl. (Despre roți, p. ext. despre car; la pers. 3) A pierde șinele de fier. 2. Tranz. și refl. A (se) desface din fiare, din cătușe, din lanțuri. 3. Refl. (Despre pietrele de moară, la pers. 3) A-și toci zimții de pe fețele interioare, între care sunt zdrobite boabele. – Pref. des- + fereca.

DESFERECÁ, desférec, vb. I. 1. Refl. (Despre roți, p. ext. despre car; la pers. 3) A pierde șinele de fier. 2. Tranz. și refl. A (se) desface din fiare, din cătușe, din lanțuri. 3. Refl. (Despre pietrele de moară, la pers. 3) A-și toci zimții de pe fețele interioare, între care sunt zdrobite boabele. – Des1- + fereca.

DESFERECÁ, desférec, vb. I. 1. Refl. (Numai la pers. 3; despre roți, p. ext. despre car) A pierde șinele de fier. Și nu ne-am mai putut duce, Că carele ni s-au desferecat. TEODORESCU, P. P. 181. 2. Tranz. A desface din fiare, din cătușe, din lanțuri. (Ironic) Am desferecat moara și-am scăpat-o pe apă... Acum, mămucuță, dacă-mi tot tragi cu pilduirile... eu mă duc! CAMILAR, N. II 269. ◊ Fig. Nu-ți poți imagina ce ușor deschide ușile și desferecă gurile. C. PETRESCU, C. V. 283. ◊ Absol. Faur două săptămîni ferecă, iar două desferecă (= februarie îngheață și dezgheață). ◊ Refl. Sînt legat în lanțuri și nu pot să mă desferec. BENIUC, V. 109. 3. Refl. (Despre pietrele de moară) A se toci, a-și toci zimții de pe fețele interioare (între care sînt zdrobite boabele).

A DESFERECÁ desférec tranz. A face să se desferece. /des- + a fereca

A SE DESFERECÁ mă desférec intranz. 1) (despre roți, car) A-și pierde șinele de fier. 2) (despre persoane) A se elibera din fiare, din cătușe sau din lanțuri; a se descătușa. 3) (despre pietre de moară) A-și toci zimții care zdrobesc boabele. /des- + a fereca

desférec, a -á v. tr. (d. ferec). Scot (ĭaŭ) ferecătura.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desferecá (a ~) vb., ind. prez. 3 desférecă

desferecá vb., ind. prez. 1 sg. desférec, 3 sg. și pl. desférecă; ger. desferecând


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESFERECÁ vb. a (se) descătușa. (S-a ~ din cătușe.)

DESFERECA vb. a (se) descătușa. (S-a ~ din cătușe.)

Intrare: desfereca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfereca
  • desferecare
  • desferecat
  • desferecatu‑
  • desferecând
  • desferecându‑
singular plural
  • desferecă
  • desferecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desferec
(să)
  • desferec
  • desferecam
  • desferecai
  • desferecasem
a II-a (tu)
  • desfereci
(să)
  • desfereci
  • desferecai
  • desferecași
  • desferecaseși
a III-a (el, ea)
  • desferecă
(să)
  • desferece
  • desfereca
  • desferecă
  • desferecase
plural I (noi)
  • desferecăm
(să)
  • desferecăm
  • desferecam
  • desferecarăm
  • desferecaserăm
  • desferecasem
a II-a (voi)
  • desferecați
(să)
  • desferecați
  • desferecați
  • desferecarăți
  • desferecaserăți
  • desferecaseți
a III-a (ei, ele)
  • desferecă
(să)
  • desferece
  • desferecau
  • desfereca
  • desferecaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

desfereca

  • 1. reflexiv unipersonal (Despre roți, prin extensiune despre car) A pierde șinele de fier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și nu ne-am mai putut duce, Că carele ni s-au desferecat. TEODORESCU, P. P. 181.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) desface din fiare, din cătușe, din lanțuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descătușa 4 exemple
    exemple
    • ironic Am desferecat moara și-am scăpat-o pe apă... Acum, mămucuță, dacă-mi tot tragi cu pilduirile... eu mă duc! CAMILAR, N. II 269.
      surse: DLRLC
    • figurat Nu-ți poți imagina ce ușor deschide ușile și desferecă gurile. C. PETRESCU, C. V. 283.
      surse: DLRLC
    • absolut Faur două săptămîni ferecă, iar două desferecă (= februarie îngheață și dezgheață).
      surse: DLRLC
    • Sînt legat în lanțuri și nu pot să mă desferec. BENIUC, V. 109.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv unipersonal (Despre pietrele de moară) A-și toci zimții de pe fețele interioare, între care sunt zdrobite boabele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Prefix des- + fereca.
    surse: DEX '09