14 definiții pentru dermă (s.f.) derm


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DÉRMĂ, derme, s. f. Stratul mijlociu al pielii vertebratelor, sub epidermă, conținând vase sangvine și limfatice, terminații nervoase, glande sebacee etc. – Din fr. derme.

dérmă sf [At: ENC. VET. 65 / V: derm1 sn / Pl: ~me / E: ngr δερμά, fr derme] Țesut fibros conjunctiv, care constituie partea cea mai groasă și mai adâncă a pielii vertebratelor, așezat sub epidermă.

DÉRMĂ, derme, s. f. Țesut fibros conjunctiv, care constituie partea cea mai groasă și mai adâncă a pielii vertebratelor, așezat sub epidermă. – Din fr. derme.

DÉRMĂ s. f. Țesut fibros conjunctiv care constituie partea cea mai groasă și mai adîncă a pielii, fiind acoperit de epidermă (și în care se află corpusculii tactili și rădăcinile perilor).

DÉRMĂ s.f. Țesut fibros conjunctiv care formează partea groasă din adâncime, a pielii, fiind acoperit de epidermă. [Var. derm s.n. / < fr. derme, cf. it., gr. derma].

DÉRMĂ s. f. țesut fibros conjunctiv care formează partea groasă, din adâncime, a pielii, acoperit de epidermă. (< fr. derme, gr. derma)

DÉRMĂ f. Strat mijlociu al pielii, care se află sub epidermă. /<fr. derme

*dérmă f., pl. e (vgr. dérma, pele). Anat. Țesătură care constitue stratu cel maĭ gros al peliĭ. V. epidermă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dérmă s. f., g.-d. art. dérmei; pl. dérme

dérmă s. f., g.-d. art. dérmei; pl. dérme

Intrare: dermă (s.f.)
dermă1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dermă
  • derma
plural
  • derme
  • dermele
genitiv-dativ singular
  • derme
  • dermei
plural
  • derme
  • dermelor
vocativ singular
plural
derm1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • derm
  • dermul
  • dermu‑
plural
  • derme
  • dermele
genitiv-dativ singular
  • derm
  • dermului
plural
  • derme
  • dermelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dermă (s.f.) derm

  • 1. Stratul mijlociu al pielii vertebratelor, sub epidermă, conținând vase sangvine și limfatice, terminații nervoase, glande sebacee etc.
    surse: DEX '09
  • diferențiere Țesut fibros conjunctiv, care constituie partea cea mai groasă și mai adâncă a pielii vertebratelor, așezat sub epidermă.
    surse: DEX '98 DN
  • diferențiere Țesut fibros conjunctiv care constituie partea cea mai groasă și mai adâncă a pielii, fiind acoperit de epidermă (și în care se află corpusculii tactili și rădăcinile perilor).
    surse: DLRLC

etimologie: