13 definiții pentru deportat (adj.)

deportát1 sn [At: MDA ms / E: deporta] Deportare.

deportát2, ~ă smf, a [At: CAMIL PETRESCU, T. I, 4 / Pl: ~áți, ~e / E: deporta] 1-2 (Persoană) care se află în deportare.

DEPORTÁT, -Ă, deportați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în deportare. – V. deporta. Cf. fr. déporté.

DEPORTÁT, -Ă, deportați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în deportare. – V. deporta. Cf. fr. déporté.

DEPORTÁT, -Ă, deportați, -te, adj. (Adesea substantivat) (Persoană) care se află în deportare.

deportát adj. m., s. m., pl. deportáți; adj. f., s. f. deportátă, pl. deportáte

deportát adj. m., s. m., pl. deportáți; f. sg. deportátă, pl. deportáte

DEPORTÁT s. (JUR., POL.) surghiunit.

DEPORTÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se află în deportare. [< deporta].

DEPORTÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se află în deportare. (după déporté)

DEPORTÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este trimis forțat într-o regiune îndepărtată; exilat; surghiunit. /v. a deporta

*deportát, -ă adj. Condamnat la deportațiune.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEPORTÁT s. (JUR.) surghiunit.

Intrare: deportat (adj.)
deportat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deportat deportatul deporta deportata
plural deportați deportații deportate deportatele
genitiv-dativ singular deportat deportatului deportate deportatei
plural deportați deportaților deportate deportatelor
vocativ singular
plural