opțiuni
  • info

10 definiții pentru demitiza

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMITIZA, demitizez, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mitic. ♦ P. gener. A face să dispară o afirmație falsă; a demistifica. – Cf. it. demitizzare.

demitiza vt [At: MAGAZIN IST. 1968, nr. 12, 54 / Pzi: ~zez / E: cf fr démythifier; it demittizare] 1 (C. e un mit) A înlătura. 2 A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mitic. 3 (Pgn) A face să dispară o afirmație falsă Si: a demistifica (1).

DEMITIZA, demitizez, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mitic. ♦ P. gener. A face să dispară o afirmație falsă, o scorneală; a demistifica. – Cf. it. demitizzare.

DEMITIZA vb. I. tr. A înlătura un mit, o aureolă. [< it. demitizzare].

DEMITIZA vb. tr. 1. a face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mitic; a demistifica, a demitifica, a demitologiza. 2. a înlătura exagerările, deformările, iluziile despre originea și evoluția lucrurilor, fenomenelor etc., prezentându-le în conformitate cu realitatea; a nega anumite idei susceptibile de a se fi golit de înțelesul lor primordial. (< it. demitizzare)

A DEMITIZA ~ez tranz. 1) (lucruri, idei etc.) A face să-și piardă caracterul mitic. 2) (mituri, prejudecăți etc.) A face să nu mai existe; a risipi; a spulbera; a demistifica. /<it. demitizzare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demitiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. demitizez, 3 demitizează; conj. prez. 1 sg. să demitizez, 3 să demitizeze

*demitiza (a ~) vb., ind. prez. 3 demitizează

demitiza vb., ind. prez.1 sg. demitizez, 3 sg. și pl. demitizează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEMITIZA vb. v. demistifica.

Intrare: demitiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demitiza
  • demitizare
  • demitizat
  • demitizatu‑
  • demitizând
  • demitizându‑
 singular plural
  • demitizează
  • demitizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demitizez
 (să)
  • demitizez
  • demitizam
  • demitizai
  • demitizasem
a II-a (tu)
  • demitizezi
 (să)
  • demitizezi
  • demitizai
  • demitizași
  • demitizaseși
a III-a (el, ea)
  • demitizează
 (să)
  • demitizeze
  • demitiza
  • demitiză
  • demitizase
plural I (noi)
  • demitizăm
 (să)
  • demitizăm
  • demitizam
  • demitizarăm
  • demitizaserăm
  • demitizasem
a II-a (voi)
  • demitizați
 (să)
  • demitizați
  • demitizați
  • demitizarăți
  • demitizaserăți
  • demitizaseți
a III-a (ei, ele)
  • demitizează
 (să)
  • demitizeze
  • demitizau
  • demitizară
  • demitizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demitiza, demitizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.