9 definiții pentru demistifica

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMISTIFICA, demistific, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier.

DEMISTIFICA, demistific, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier.

demistifica vt [At: FLACĂRA, 1975, nr. 48, 14 / Pzi: demistific / E: fr démystifier] 1 A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator Si: a demitiza (3). 2 A dezvălui. 3 A demasca (3-4).

DEMISTIFICA vb. I. tr. A înlătura o mistificare, o eroare, o minciună. [Cf. it. demistificare, fr. démystifier].

DEMISTIFICA vb. tr. a înlătura o mistificare, o minciună. ◊ a demitiza. (după fr. démystifier)

A DEMISTIFICA demistific tranz. 1) (lucruri, idei etc.) A face să-și piardă caracterul mistificator. 2) (mituri, erori etc.) A face să nu mai existe; a demitiza; a spulbera; a risipi. /<fr. démystifier

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demistifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. demistific, 2 sg. demistifici, 3 demistifică; conj. prez. 1 sg. să demistific, 3 să demistifice

*demistifica (a ~) vb., ind. prez. 3 demistifică

demistifica vb., ind. prez.1 sg. demistific, 3 sg. și pl. demistifică

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: demistifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demistifica
  • demistificare
  • demistificat
  • demistificatu‑
  • demistificând
  • demistificându‑
singular plural
  • demistifică
  • demistificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demistific
(să)
  • demistific
  • demistificam
  • demistificai
  • demistificasem
a II-a (tu)
  • demistifici
(să)
  • demistifici
  • demistificai
  • demistificași
  • demistificaseși
a III-a (el, ea)
  • demistifică
(să)
  • demistifice
  • demistifica
  • demistifică
  • demistificase
plural I (noi)
  • demistificăm
(să)
  • demistificăm
  • demistificam
  • demistificarăm
  • demistificaserăm
  • demistificasem
a II-a (voi)
  • demistificați
(să)
  • demistificați
  • demistificați
  • demistificarăți
  • demistificaserăți
  • demistificaseți
a III-a (ei, ele)
  • demistifică
(să)
  • demistifice
  • demistificau
  • demistifica
  • demistificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demistifica, demistificverb

  • 1. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Demitiza. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: demitiza
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.