9 definiții pentru demarare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMARARE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj. – V. demara.

DEMARARE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara și rezultatul ei; demaraj. – V. demara.

demarare sf [At: DEX / Pl: ~rări / E: demara] 1 Punere în mișcare a unui vehicul, motor etc. Si: demaraj (1), demarat1 (1). 2 (Mrn) Dezlegare a odgoanelor unei corăbii, în vederea plecării Si: demaraj (2), demarat1 (2). 3 (Spt) Pornire cu avânt și viteză maximă într-o cursă Si: demaraj (3), demarat1 (3).

DEMARARE, demarări, s. f. Acțiunea de a demara; punere în mișcare (a unui autovehicul, a unui motor etc.).

DEMARARE s.f. Acțiunea de a demara; demaraj. [< demara].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demarare s. f., g.-d. art. demarării; pl. demarări

demarare s. f., g.-d. art. demarării; pl. demarări

demarare s. f., g.-d. art. demarării; pl. demarări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEMARARE s. (TEHN.) demaraj, pornire. (~ unei mașini.)

DEMARARE s. (TEHN.) demaraj, pornire. (~ unei mașini.)

Intrare: demarare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demarare
  • demararea
plural
  • demarări
  • demarările
genitiv-dativ singular
  • demarări
  • demarării
plural
  • demarări
  • demarărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demarare, demarărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a demara și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi demara DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.