7 definiții pentru delăsător (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELĂSĂTÓR, -OÁRE, delăsători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se delasă; neglijent, indolent. – Delăsa + suf. -tor.

DELĂSĂTÓR, -OÁRE, delăsători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se delasă; neglijent, indolent. – Delăsa + suf. -tor.

delăsător, ~oare smf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~oare / E: delăsa + -tor] 1-6 (Persoană) care se delasă (2-4) Si: indolent, neglijent, (pop) lăsător, (înv) degrijitor.

DELĂSĂTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care se delasă; neglijent, indolent. (< delăsa + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*delăsătór adj. m., s. m., pl. delăsătóri; adj. f., s. f. delăsătoáre, pl. delăsătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DELĂSĂTÓR adj. 1. v. indiferent. 2. v. neglijent.

DELĂSĂTOR adj. apatic, indiferent, indolent, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebriștit, (fig.) rece. (Om ~; atitudine ~.)

Intrare: delăsător (adj.)
delăsător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • delăsător
  • delăsătorul
  • delăsătoru‑
  • delăsătoare
  • delăsătoarea
plural
  • delăsători
  • delăsătorii
  • delăsătoare
  • delăsătoarele
genitiv-dativ singular
  • delăsător
  • delăsătorului
  • delăsătoare
  • delăsătoarei
plural
  • delăsători
  • delăsătorilor
  • delăsătoare
  • delăsătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

delăsător, -oare delăsătoare

etimologie:

  • Delăsa + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN