16 definiții pentru deformare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEFORMARE, deformări, s. f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație. ◊ Deformare plastică = procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite. Deformare profesională = folosire mecanică în viața de toate zilele a cunoștințelor și a deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii sale. [Var.: diformare s. f.] – V. deforma.

DEFORMARE, deformări, s. f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație. ◊ Deformare plastică = procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite. Deformare profesională = folosire mecanică în viața de toate zilele a cunoștințelor și a deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii sale. [Var.: diformare s. f.] – V. deforma.

deformare sf [At: CALENDAR (1851), 98/1 / V: desf~, dif~, disf~ / Pl: ~mări / E: deforma] 1 Modificare a înfățișării unor părți ale corpului Si: deformat1 (1), deformație (1). 2 Stricare a formei unor obiecte Si: deformat1 (2), deformație (2). 3 Urâțire. 4 (Prc) Vătămare. 5 (Prc) Îngrășare. 6 Schimbare a modului normal de manifestare a unui fenomen natural Si: deformat1 (6), deformație (6). 7 Schimbare a formei corecte a unui cuvânt Si: deformat1 (7), deformație (7). 8 Modificare a formei unui corp solid Si: deformat1 (8), deformație (8). 9 Stricare a formei inițiale a îmbrăcămintei sau încălțămintei Si: deformat1 (9), deformație (9). 10 (Fig) Prezentare a ceva altfel decât este în realitate Si: deformat1 (10), deformație (10). 11 (Fig) Reproducere inexactă Si: deformat1 (11), deformație (11). 12 (Fig) Denaturare. 13 Pierdere a formei primare Si: deformat1 (13), deformație (13). 14 (Îe) ~ profesională Folosire mecanică în viața privată a cunoștințelor și deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii. 15 (Îe) ~ sufletească Trăsătură negativă de caracter. 16 (Îe) ~ plastică Procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite.

DEFORMARE, deformări, s. f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație, alterare. Problema realismului în caricatură pune în discuție limitele exagerării caricaturale în raport cu necesitățile reale de deformare a obiectului (în speță omul). CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 172, 6/2. ◊ Deformare profesională = folosirea nepotrivită și mecanică în viața de toate zilele a deprinderilor dobîndite de cineva prin exercitarea profesiunii sale. E o noapte pentru conspiratori! exclamă actorul...Iată ceea ce tocmai îți spuneam. Un caz tipic de deformare profesională. Nu mai poți accepta natura decît în decorul pentru actul III, al conspirației. C. PETRESCU, C. V. 267. – Variantă: diformare s. f.

DEFORMARE s.f. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei; deformație. [< deforma].

DEFORMARE ~ări f. 1) v. A DEFORMA și A SE DEFORMA.~ profesională deprindere căpătată prin exercitarea unei profesiuni, folosită abuziv. 2) tehn. Operație de modificare a formei volumului sau suprafeței unui material. [G.-D. deformării] /v. a deforma

DIFORMARE s. f. v. deformare.

*deformațiúne f. (lat. deformátio, -ónis). Stricarea formeĭ, urîțire. – Și -áție dar ob. -are.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deformare s. f., g.-d. art. deformării; pl. deformări

deformare s. f., g.-d. art. deformării; pl. deformări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEFORMARE s. 1. strâmbare, (pop. și fam.) scofâlcire. (~ a unui obiect.) 2. v. desfigurare. 3. v. stâlcire. 4. v. scâlciere. 5. v. scâlcietură. 6. corupere, stricare. (~ unei limbi.) 7. v. denaturare. 8. v. deformație.

DEFORMARE s. 1. strîmbare, (pop. și fam.) scofîlcire. (~ a unui obiect.) 2. denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, schimonosit, scîlciere, stîlcire, stîlcit, stropșire, stropșit. (~ a cuvintelor unei limbi, cînd vorbește.) 3. scîlciere, strîmbare. (~ pantofilor din cauza uzurii.) 4. (concr.) scîlcietură, strîmbătură. (O ~ la încălțăminte.) 5. deformație, desfigurare, pocire, schimonoseală, schimonosire, sluțire, strîmbare, urîțire. (~ a feței unei persoane.) 6. corupere, stricare. (~ unei limbi.) 7. alterare, denaturare, escamotare, falsificare, mistificare, mistificație, răstălmăcire, (fig.) siluire. (~ a celor spuse de cineva.) 8. deformație. (~ profesională.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEFORMARE. Subst. Deformare, deformație, diformitate, anamorfoză; contorsiune, distorsiune; asimetrie, disproporție. Strîmbare, scîlciere, îndoire, îndoitură, încovoiere, încovoială, încovoietură, strîmbătură; sucire, răsucire, încolăcire, încîrligare. Deviere, abatere, defect, denaturare; alterare, stricare, stricăciune. Urîțire, pocire, desfigurare; mutilare, schilodire, sluțire, schilodeală, schimonoseală, schimonositură, schimonosire; automutilare. Anomalie, malformație (med.), monstruozitate, hidoșenie. Monstru, pocitanie, sluțenie, sluție (rar), sluțitură, pocitură. Caricatură. Adj. Deformat, diform, inform, amorf, fără formă; asimetric; neregulat. Strîmb, strîmbat, îndoit, încovoiat, încîrligat; sucit, contorsionat, răsucit; încolăcit, încovrigat. Stricat, alterat, pocit, urîțit; urît, hidos, hîd, slut, schimonosit, scîlciat, desfigurat, sluțit, mutilat, schilodit, infirm; automutilat; șchiop, olog; cocoșat, ghebos, gîrbov, gîrbovit, încovoiat, adus de șale; burtos, burticos (rar), burduhos, burduhănos (fam.), pîntecos; ciung, ciunt, schilod, schilav (înv. și pop.), schilăvos (înv.), estropiat, ciolac (reg.); clăpăug; năsos, botos. Anormal, monstruos. Caricatural. Vb. A deforma, a strîmba, a îndoi. A strica, a deteriora, a altera, a denatura. A suci, a răsuci, a încovoia, a încîrliga, a încolăci. A urîți, a poci, a desfigura, a scîlcia, a mutila, a sluți, a schilodi, a schilăvi (înv. și pop.), a ciunti. A se deforma, a se strîmba, a se strica, a se altera, a se denatura. A se urîți, a se poci, a se schimonosi; a se automutila. A se îndoi, a se încovoia, a se încîrliga, a se încirjoia (reg.); a se schilodi, a se schilăvi (înv. și pop.), a rămîne schilod; a se cocoșa, a se gheboșa, a se gîrbovi; a deveni (a rămîne) șchiop; a șchiopa, a șchiopăta. V. infirmitate, obezitate, urîțenie.

Intrare: deformare
deformare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deformare
  • deformarea
plural
  • deformări
  • deformările
genitiv-dativ singular
  • deformări
  • deformării
plural
  • deformări
  • deformărilor
vocativ singular
plural
diformare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diformare
  • diformarea
plural
  • diformări
  • diformările
genitiv-dativ singular
  • diformări
  • diformării
plural
  • diformări
  • diformărilor
vocativ singular
plural
disformare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
desformare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deformare, deformărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) deforma și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Problema realismului în caricatură pune în discuție limitele exagerării caricaturale în raport cu necesitățile reale de deformare a obiectului (în speță omul). CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 172, 6/2. DLRLC
    • 1.1. Deformare plastică = procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Deformare profesională = folosire mecanică în viața de toate zilele a cunoștințelor și a deprinderilor căpătate prin exercitarea profesiunii sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote E o noapte pentru conspiratori! exclamă actorul... – Iată ceea ce tocmai îți spuneam. Un caz tipic de deformare profesională. Nu mai poți accepta natura decît în decorul pentru actul III, al conspirației. C. PETRESCU, C. V. 267. DLRLC
etimologie:
  • vezi deforma DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.