8 definiții pentru deconectant (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECONECTÁNT, -Ă, deconectanți, -te, adj., s. n. (Medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. – Din fr. déconnectant.

deconectánt, ~ă [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr déconectant] 1-2 sn, a (Medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos.

DECONECTÁNT, -Ă, deconectanți, -te, adj. s. n. (Medicament) cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. – Din fr. déconnectant.

DECONECTÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central; calmant, liniștitor; distractiv. [< fr. déconnectant].

DECONECTÁNT, -Ă I. adj., s. n. (medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central; calmant. II. adj. care relaxează, destinde; liniștitor; distractiv. (< fr. déconnectant)

DECONECTÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre medicamente) Care calmează sistemul nervos; calmant. /<fr. déconnectant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deconectánt2 s. n., pl. deconectánte

deconectánt s. n., pl. deconectánte

Intrare: deconectant (s.n.)
deconectant2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconectant
  • deconectantul
  • deconectantu‑
plural
  • deconectante
  • deconectantele
genitiv-dativ singular
  • deconectant
  • deconectantului
plural
  • deconectante
  • deconectantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deconectant

etimologie: