3 definiții pentru deciocălare
Explicative DEX
DECIOCĂLA, deciocălez, vb. I. Tranz. (Reg.) A desface un obiect în părțile componente; a demonta. – Din de(s)- + ciocălău.
Sinonime
DECIOCĂLA vb. v. dezghioca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
deciocăla, deciocălez, vb. I (reg.) 1. a curăța știuleții de foi. 2. a scoate roatele căruței.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: deciocălare
deciocălare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
deciocăla, deciocălezverb
-
- Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
-
etimologie:
- de(s)- + ciocălău DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.