7 definiții pentru danturare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DANTURARE, danturări, s. f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei; tăiere la freză a dinților unei roți. – V. dantura.
DANTURARE, danturări, s. f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei; tăiere la freză a dinților unei roți. – V. dantura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
danturare sf [At: LTR2 / Pl: ~rări / E: dantura] Tăiere a dinților unei roți cu ajutorul unei freze speciale Si: dințare, (rar) danturat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DANTURARE s.f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei. [< dantura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
danturare s. f. (tehn.) Tăierea dinților unei roți cu o freză specială ◊ „Am văzut adaptat la o morteză un dispozitiv automat pentru danturarea roților de la mesele de foraj.” Sc. 16 VII 61 p. 1; v. și 12 XI 78 p. 3 (din dantura; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 135; LTR; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
danturare s. f., g.-d. art. danturării; pl. danturări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
danturare s. f., g.-d. art. danturării; pl. danturări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
danturare s. f., g.-d. art. danturării; pl. danturări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
danturare, danturărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei; tăiere la freză a dinților unei roți. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- dantura DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.