11 definiții pentru dandy
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DANDY, dandy, s. m. Tânăr elegant, îmbrăcat după ultima modă; om de o eleganță exagerată și ușor ridicolă. [Scris și: dandi. – Pr.: dendi] – Din engl. dandy.
dandy sm vz dandi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dandy m. tânăr la modă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dandi sm [At: AR (1844), 551 61 / P: dendi / S și: dandy / Pl: ~ / E: eg, fr dandy] 1 Tânăr foarte elegant, îmbrăcat după ultima modă (adesea ducând o viață boemă). 2 (Pex) Bărbat de o eleganță rafinată, adesea exagerată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DANDI s. m. Tânăr elegant, îmbrăcat după ultimul jurnal de modă; om de o eleganță prea rafinată, uneori exagerată și ușor ridicolă. [Scris și: dandy. – Pr.: dendi] – Din fr., engl. dandy.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DANDI s.m. Tînăr elegant, îmbrăcat după ultima modă; om de o eleganță prea rafinată, uneori exagerată. [Pron. dandi și dendi. / < fr., engl. dandy].[1]
- Scris și dandy — LauraGellner
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DANDI [DENDI] s. m. tânăr elegant, îmbrăcat după ultima modă. (< fr., engl. dandy)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DANDI [pr.: dendi] m. invar. 1) Tânăr elegant, cu maniere rafinate, îmbrăcat după ultima modă. 2) fam. depr. Bărbat de o eleganță exagerată, ridicolă. /<fr., engl. dandy[1]
- Scris și dandy — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!dandy (engl.) [pron. dendi] s. m., art. dandyul [pron. dendiul]; pl. dandy, (rar) art. dandyi [pron. dendii]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
!dandy (angl.) [pron. dendi] s. m., art. dandy-ul; pl. dandy, art. dandy-i
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DANDY [dændi] (cuv. engl.) s. m. Tânăr elegant, îmbrăcat după ultima modă; p. ext. bărbat de o eleganță exagerată.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: dendi
substantiv masculin (M74) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- pronunție: dendi
substantiv masculin (M79-i) Surse flexiune: DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M94) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dandy, dandysubstantiv masculin
- 1. Tânăr elegant, îmbrăcat după ultima modă; om de o eleganță exagerată și ușor ridicolă. DEX '09 DN
etimologie:
- dandy DEX '09 DEX '98 DN