9 definiții pentru dalmat (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DALMAT, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Dalmația. 2. Adj. Care aparține Dalmației sau dalmaților (1), privitor la Dalmația ori la dalmați. ♦ (Substantivat, f.) Limbă romanică ce s-a vorbit în Dalmația. – Din fr. dalmate.
dalmat, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ați, ~e / E: fr dalmate] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte din populația de origine ilirică, romanizată, care a locuit în trecut pe teritoriul Dalmației. 3-4 smf, a (Om) originar din Dalmația. 5 smp Populație ilirică romanizată, care a locuit în trecut pe teritoriul Dalmației Si: (rar) dalmațian (1). 6-7 a Care aparține Dalmației sau dalmaților (5). 8-9 a Privitor la dalmați sau la Dalmația (5) Si: dalmatic (1-2), (îvr) dalmaticesc (3-4). 10 sf Limbă romanică, azi dispărută, vorbită de dalmați (5). 11 sf Dialect sârb vorbit în Dalmația.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DALMAT, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Dalmația. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Dalmația. ♦ (Substantivat, f.) Limbă romanică ce s-a vorbit în Dalmația. – Din fr. dalmate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DALMAT2, -Ă, dalmați, -te, s. m. și f. Persoană originară din Dalmația sau care locuiește în Dalmația.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DALMAT, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Dalmația, dalmațian2. II. adj. referitor la Dalmația; dalmatic. ◊ (s. f.) limbă romanică, astăzi dispărută, vorbită în fosta provincie romană Dalmația. (< fr. dalmate)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dalmat (referitor la Dalmația) adj. m., s. m., pl. dalmați; adj. f., s. f. dalmată, pl. dalmate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dalmat (referitor la Dalmația) adj. m., s. m., pl. dalmați; adj. f., s. f. dalmată, pl. dalmate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dalmat adj. m., s. m., pl. dalmați; f. sg. dalmată, pl. dalmate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DALMÁT, -Ă (< fr., lat.) adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Dalmației, care se referă la Dalmația; dalmatic. ♦ Limba ~ = limbă romanică, astăzi dispărută (ultimul cunoscător, Antonio Udina Burbur, a murit în 1898). A fost vorbită în fosta provincie romană Dalmația. Avea două dialecte: ragusan, în sud, și vegliot, în nord. 2. S. m. și f. Locuitor al Dalmației.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
dalmat, dalmațisubstantiv masculin dalmată, dalmatesubstantiv feminin
- 1. Persoană originară sau locuitor din Dalmația. DEX '09 DLRLC MDN '00sinonime: dalmațian
etimologie:
- dalmate DEX '09 DEX '98 MDN '00