cârjancă sf [At: JAHRESBER. IX, 227 / Pl: ~nce / E: nct] (Iht; pop; șhp) 1-2 Plătică (mică).

cârjancă f. numele plăticei mijlocii (dela 25 cm. în jos).

CÎRJANCĂ sf. 🐟 = PLĂTICĂ [cîrjă].

cîrjáncă f., pl. e și ăncĭ (d. cîrjă. Cp. cu rus. kryžak, un fel de painjîn cu cruce). Un fel de plătică maĭ mică (ábramis vimbla), numită și morunaș. V. băbușcă.

plătícă f., pl. ĭ (bg. platika, id., care e rudă cu vgr. plátax, un fel de pește, și platykós, lat; lat. platessa, un fel de pește, și sp. platija, un pește; pol. platajka, rus. plotica). Un fel de pește fluvial cu solzĭ, alb, lat, lung de vre-o 20-30 de centimetri (ábramis bráma). – Cînd e maĭ mic, se numește cîrjancă; și maĭ mic, băbușcă. V. și sorean. Să nu se confunde cu calcanu! P. înț. de „copac”, V. gledicie.

cârjancă (pop.) s. f., g.-d. art. cârjancei; pl. cârjance

cârjancă (pop.) s. f., g.-d. art. cârjancei; pl. cârjance

cârjancă s. f., g.-d. art. cârjancei; pl. cârjance

CÂRJANCĂ s. (IHT.; Brama brama) plătică.

CÎRJANCĂ s. (IHT.; Brama brama) plătică.