15 definiții pentru cvadrant cuadrant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CVADRÁNT, cvadranți, s. m. 1. Instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor. ♦ Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat pentru măsurarea unghiurilor. 2. Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc. [Pl. și (n.): cvadrante.Var.: cuadránt s. n.] – Din fr. quadrant, lat. quadrans, -ntis.

cvadrant sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr quadrant, lat quadrans, -ntis] 1 Instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit, în trecut, pentru determinarea înălțimii aștrilor. 2 Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat pentru măsurarea unghiurilor. 3 Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc, apropiat de un sfert de cerc.

CVADRÁNT, cvadrante, s. n. 1. Instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor. ♦ Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat pentru măsurarea unghiurilor. 2. Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc. [Var.: cuadránt s. n.] – Din fr. quadrant, lat. quadrans, -ntis.

CVADRÁNT, cvadranți, s. m. 1. A patra parte din circumferința unui cerc. 2. Instrument de precizie, alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat la măsurarea unghiurilor.

CVADRÁNT s.m. 1. Pătrime din circumferința unui cerc. 2. Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, folosit la măsurarea unghiurilor. 3. Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc de mărimea unui cvadrant (1). [Var. cuadrant s.m. / < fr. quadrant].

CVADRÁNT s. m. 1. ♦ pătrime din circumferința unui cerc. 2. instrument de precizie dintr-un sfert de cerc gradat, pentru măsurarea unghiurilor. 3. organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc de mărimea unui cvadrant (1). (< fr. quadrant, lat. quadrans)

CUADRÁNT s. n. v. cvadrant.

patrant[1] sm vz cvadrant corectată

  1. variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cvadránt (instrument) (cva-drant) s. m., pl. cvadránți

cvadránt s. m. (sil. -drant), pl. cvadránți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CUADRÁNT (CVADRÁNT) (< fr., germ., lat.) s. n. 1. Instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor față de orizont. 2. Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc.

Intrare: cvadrant
cvadrant1 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: cva-drant info
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvadrant
  • cvadrantul
  • cvadrantu‑
plural
  • cvadranți
  • cvadranții
genitiv-dativ singular
  • cvadrant
  • cvadrantului
plural
  • cvadranți
  • cvadranților
vocativ singular
plural
cvadrant2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvadrant
  • cvadrantul
  • cvadrantu‑
plural
  • cvadrante
  • cvadrantele
genitiv-dativ singular
  • cvadrant
  • cvadrantului
plural
  • cvadrante
  • cvadrantelor
vocativ singular
plural
cuadrant2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuadrant
  • cuadrantul
  • cuadrantu‑
plural
  • cuadrante
  • cuadrantele
genitiv-dativ singular
  • cuadrant
  • cuadrantului
plural
  • cuadrante
  • cuadrantelor
vocativ singular
plural
cuadrant1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuadrant
  • cuadrantul
  • cuadrantu‑
plural
  • cuadranți
  • cuadranții
genitiv-dativ singular
  • cuadrant
  • cuadrantului
plural
  • cuadranți
  • cuadranților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cvadrant cuadrant

  • 1. Instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat pentru măsurarea unghiurilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. A patra parte din circumferința unui cerc.
    surse: DLRLC DN

etimologie: