CURIE¹, curii, s. f. 1. Diviziune a tribului la romani. 2. Administrație pontificală a Bisericii romano-catolice. – Din lat. curia.

curie¹ sf [At: SBIERA, F. S. 330 / Pl: ~ii / E: lat curia] 1-3 (Înv) Fiecare dintre cele treizeci de subdiviziuni ale tribului primitiv la romani (cu localul și/sau personalul). 4 (Înv) Localul senatului roman. 5 (Înv) Senat municipal Si: consiliu. 6 Administrație pontificală a bisericii catolice. 7 (Înv) Corp electoral în Imperiul Habsburgic. 8 (Trs; înv) Curtea de casație. 9 (Trs; înv) Conac.

CURIE¹, curii, s. f. 1. Diviziune a tribului la romani. 2. Administrație pontificală a bisericii romano-catolice. – Din lat. curia.

CURIE s.f. 1. (Ist.) Unitate religioasă, militară și politică la romani, reprezentînd o subdiviziune a triburilor primitive. ♦ Loc unde se aduna această unitate. ♦ Clădire în care se aduna senatul roman. ♦ Senatul municipiilor. 2. (Bis.) Administrația pontificală a bisericii catolice. [Pron. cu-ri-e, gen. -iei. / < lat. curia, cf. it. curia, fr. curie].

CURIE¹ s. f. 1. unitate religioasă, militară și politică la romani, subdiviziune a triburilor primitive. ◊ loc unde se aduna această unitate. 2. edificiu destinat ședințelor corpurilor constituite ale municipiilor romane. ◊ senatul municipiilor. 3. administrația pontificală a bisericii catolice. (< lat. curia)

CURIE¹ ~i f. 1) Subdiviziune religioasă, militară și politică a tribului primitiv la romani. 2) Senatul municipiilor. 3)Administrația pontificală a bisericii romano-catolice. ~ papală. [Sil. -ri-e] /

curie f. 1. subdiviziunea tribului la Romani; 2. locul unde senatul roman își ținea ședințele; 3. totalul administrațiunilor cari constitue guvernul papal: curia romană; 4. Tr. Curtea de Casație.

*cúrie f. (lat. curia). Una din cele treĭ zecĭ de despărțirĭ ale neamuluĭ patricienilor, împărțită și ĭa în zece gințĭ. Localu curiiĭ. Localu senatuluĭ. Localu orĭ-căreĭ adunărĭ. Curia romană saŭ papală, administrațiunea (ministeru) papiĭ.

curie¹ (administrația pontificală, diviziune tribală) (desp. -ri-e) s. f., art. curia (desp. -ri-a), g.-d. art. curiei; pl. curii, art. curiile (desp. -ri-i-) (dar: Curia Papală s. propriu f. art.)

curie¹ (administrația pontificală, diviziune tribală) (-ri-e) s. f., art. curia (-ri-a), g.-d. art. curiei; pl. curii, art. curiile (-ri-i-)

curie (diviziune tribală, administrație a bisericii) s. f. (sil. -ri-e), art. curia (sil. -ri-a), g.-d. art. curiei; pl. curii, art. curiile (sil. -ri-i-)

curie, curii, s.f. (reg.) curtea de casație.