15 definiții pentru cuplet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUPLÉT, cuplete, s. n. 1. Scurtă piesă muzicală vocală, cu conținut vesel sau satiric, inspirat din actualitățile zilei, în care toate strofele textului se cântă cu același refren. ♦ Cântec intercalat între scenele unui vodevil. ♦ Secțiune intercalată între refrenele unui rondo. 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren. 3. Strofă a unui cântec sau a unei poezii terminată printr-un refren. – Din fr. couplet.

cuplet sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~e / E: fr couplet] 1 Scurtă piesă muzicală vocală, cu conținut vesel sau satiric, inspirat din actualitate, în care toate strofele textului se cântă cu același refren. 2 Cântec intercalat între scenele unui vodevil. 3 Secțiune intercalată între refrenele unui rondo. 4 Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren. 5-6 Strofă a unui cântec (sau a unei poezii) terminată printr-un refren.

CUPLÉT, cuplete, s. n. 1. Scurtă piesă muzicală vocală, cu conținut vesel sau satiric inspirat din actualitățile zilei, în care toate strofele textului se cântă cu același refren. ♦ Cântec intercalat între scenele unui vodevil. ♦ Secțiune intercalată între refrenele unui rondo. 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren. 3. Strofă a unui cântec sau a unei poezii terminată printr-un refren. – Din fr. couplet.

CUPLÉT, cuplete, s. n. Cîntec (sau poezie) cu conținut satiric, inspirat din actualitățile zilei și cuprinzînd mai multe strofe cu același refren. Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă, În cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marfă? EMINESCU O. I 137. Era un cîntec pe care-l cînta... cu un glas atît de dulce!... Mai vîrtos cupletul acela ce mi-l adresa mie. NEGRUZZI, S. III 439. ♦ Strofă a unui cîntec sau a unei poezii. Cei strînși în jurul trubadurilor... reiau în cor, cuplet cu cuplet, cîntecul nou al anotimpului. ANGHEL, PR. 190.

CUPLÉT s.n. Cântec sau poezie satirică cu mai multe strofe și un refren. ♦ Strofă a unui cântec, a unei poezii. ♦ Episod intercalat între refrenele unui rondo. [Pl. -te, -turi / < fr. couplet].

CUPLÉT s. n. 1. piesă muzicală vocală cu conținut satiric în care toate strofele textului se cântă pe aceeași melodie. 2. poezie satirică cu mai multe strofe și un refren. ◊ strofă a unui cântec, a unei poezii. 3. secțiune intercalată între refrenele unui rondo. ◊ cântec intercalat între scenele unui vodevil. (< fr. couplet)

CUPLÉT ~e n. Poezie umoristică sau satirică cu refren. /<fr. couplet

cuplet n. strofă ce face parte dintr’un cântec.

*cuplét n., pl. e (fr. couplet, d. couple, păreche, d. lat. cópula, cópulă. V. adept). Complect (pe la 1860). Strofă.

cuplét-pamflét s. n. Cuplet conținând un pamflet ◊ „Acestei tradiții îi sunt proprii caracterul deschis, incisiv al satirei, demascând racile și năravuri de odinioară, alternarea feeriei cu sarea unui cuplet-pamflet. Sc. 31 VII 66 p. 4 (din cuplet + pamflet)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuplét (cu-plet) s. n., pl. cupléte

cuplét s. n. (sil. -plet), pl. cupléte


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cuplét (cupléte), s. n.1. Strofă. – 2. Cîntecel. – 3. (Înv.) Joc popular. Fr. couplet. Pentru ultimul sens, cf. arg. cuplerai, s. n. (bordel), din germ. Kupplerei.Der. cupletist, s. m. (cîntăreț).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cuplet (fr., it., engl., germ. Couplet) I. 1. În forma de rondo*, secțiunile, distincte tematic și tonal, intercalate între expunerile repetate ale refrenului*. 2. Secțiunea întâi în forma de lied* strofică, de tip ABC (denumită și c.-refren), utilizată în muzica corală*, de cameră*, ușoară*. II. În teatrul muzical (operetă*, revistă*, vodevil*), denumire dată unor piese vocale cu conținut satiric.

CUPLET (< fr. couplet, din couple < lat. copula, legătură) Poezie cu caracter satiric, de obicei cîntată pe aceeași melodie, în toate strofele. Cupletul este folosit îndeosebi în spectacolele revuistice. În comediile lui V. Alecsandri se întîlnesc, adesea, cuplete deosebit de hazlii și cu efecte satirice. Ex. Acest curcan bătrîn în țară e vestit, Din el al meu stăpîn își trage bun venit. Curcan plin de noroc, El, ca nealți curcani, Scăpînd de orice foc... A fript mulți gogomani. (V. ALECSANDRI, Chirița în provincie)

Intrare: cuplet
cuplet1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: cu-plet
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuplet
  • cupletul
  • cupletu‑
plural
  • cuplete
  • cupletele
genitiv-dativ singular
  • cuplet
  • cupletului
plural
  • cuplete
  • cupletelor
vocativ singular
plural
cuplet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Flexiune nerecomandată.
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuplet
  • cupletul
  • cupletu‑
plural
  • cupleturi
  • cupleturile
genitiv-dativ singular
  • cuplet
  • cupletului
plural
  • cupleturi
  • cupleturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cuplet

  • 1. Scurtă piesă muzicală vocală, cu conținut vesel sau satiric, inspirat din actualitățile zilei, în care toate strofele textului se cântă cu același refren.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 2 exemple
    exemple
    • Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă, În cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marfă? EMINESCU O. I 137.
      surse: DLRLC
    • Era un cîntec pe care-l cînta... cu un glas atît de dulce!... Mai vîrtos cupletul acela ce mi-l adresa mie. NEGRUZZI, S. III 439.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cântec intercalat între scenele unui vodevil.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. Secțiune intercalată între refrenele unui rondo.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. Strofă a unui cântec sau a unei poezii terminată printr-un refren.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cei strînși în jurul trubadurilor... reiau în cor, cuplet cu cuplet, cîntecul nou al anotimpului. ANGHEL, PR. 190.
      surse: DLRLC

etimologie: