9 definiții pentru cumpărare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cumpărare sf [At: HERODOT (1645) 369 / Pl: ~rări / E: cumpăra] 1 Intrare în posesiunea unui lucru prin plata contravalorii lui în bani Si: cumpărat1 (1). 2 (Ecn; îs) Putere de - Cantitate de mărfuri sau servicii accesibile populației. 3 (Ecn; îe) Putere de ~ a banilor Cantitate de mărfuri sau de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești. 4 (Ecn; îs) Vânzare ~ Strămutare a proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț.

CUMPĂRÁRE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației) într-o anumită perioadă. Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț. – V. cumpăra.

CUMPĂRÁRE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației). Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț. – V. cumpăra.

CUMPĂRÁRE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. Se înțelesese asupra venitului înainte chiar de a fi încheiat cumpărarea. REBREANU, R. I 49. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitatea de a achiziționa bunuri, pe care o are, într-un moment dat, moneda unei țări sau salariile populației (în comparație cu prețurile pieței). În statele capitaliste prețurile sînt în creștere și puterea de cumpărare a salariilor în scădere.Vînzare- cumpărare = procesul de circulație a mărfurilor prin mijlocirea banilor ca echivalent general.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cumpăráre s. f., g.-d. art. cumpărắrii

cumpăráre s. f., g.-d. art. cumpărării


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CUMPĂRÁRE s. achiziționare, cumpărat, luare, procurare, târguire, (înv.) scumpărătoare. (~ celor necesare.)

CUMPĂRARE s. achiziționare, cumpărat, luare, procurare, tîrguire, (înv.) scumpărătoare. (~ celor necesare.)

Intrare: cumpărare
cumpărare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cumpărare
  • cumpărarea
plural
  • cumpărări
  • cumpărările
genitiv-dativ singular
  • cumpărări
  • cumpărării
plural
  • cumpărări
  • cumpărărilor
vocativ singular
plural