CUMPĂRARE s. f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. Se înțelesese asupra venitului înainte chiar de a fi încheiat cumpărarea. REBREANU, R. I 49. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitatea de a achiziționa bunuri, pe care o are, într-un moment dat, moneda unei țări sau salariile populației (în comparație cu prețurile pieței). În statele capitaliste prețurile sînt în creștere și puterea de cumpărare a salariilor în scădere. ▭ Vînzare- cumpărare = procesul de circulație a mărfurilor prin mijlocirea banilor ca echivalent general.