7 definiții pentru creanțier (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CREANȚIER2, -Ă, creanțieri, -e, s. m. și f. (Rar) Creditor. [Pr.: cre-an-ți-er] – Din fr. créancier.
CREANȚIER2, -Ă, creanțieri, -e, s. m. și f. (Rar) Creditor. [Pr.: cre-an-ți-er] – Din fr. créancier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
creanțier, ~ă [At: DA / P: cre-an-ți-er / Pl: ~e / E: fr créancier] 1 sm Creditor. 2 sn Registru în care se înscriu creanțele (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CREANȚIER, -Ă, creanțieri, -e, s. m. și f. (Rar) Creditor. – Pronunțat: cre-an-ți-er.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CREANȚIER ~i m. Persoană care are de primit bani de la un datornic. [Sil. -ți-er] /creanță + suf. ~ier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
creanțier1 (creditor) (rar) (desp. cre-an-ți-er) s. m., pl. creanțieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
creanțier1 (creditor) (rar) (cre-an-ți-er) s. m., pl. creanțieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
creanțier (persoană) s. m. (sil. cre-an-ți-er), pl. creanțieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: cre-an-ți-er
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
creanțier, creanțierisubstantiv masculin creanțieră, creanțieresubstantiv feminin
- 1. Creditor. DEX '09 DLRLCsinonime: creditor
etimologie:
- créancier DEX '09