15 definiții pentru cracă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. – Din crac2.

CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. – Din crac2.

cra sf [At: PANN, P. V. I, 90 / V: crea~ / Pl: crăci / E: ns cf crac, creangă] 1 Creangă. 2 (Îe) A-și tăia -ca de sub picioare A-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată. 3 Ramură. 4 Ramificație la coarnele cerbului. 5 (Lpl) Crac (9).

CRÁCĂ, crăci, s. f. Ramură groasă a unui copac; creangă. Dintr-un salt [motanul] sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34. Amîndoi, așezați sub craca cea mai deasă a nucului, rămîn un moment tăcuți. BUJOR, S. 61. Eu zic cucului să tacă, El se suie sus pe cracă. ALECSANDRI, P. P. 274. ◊ Expr. A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația.

CRÁCĂ crăci f. Ramură de copac; creangă. ◊ A-și tăia ~a de sub picioare a-și crea singur o situație periculoasă printr-o acțiune nechibzuită. /Din crac

cracă f. ramură groasă. [Derivat din crac: lit. braț de arbore].

crácă f., pl. ăcĭ (d. crac). Vest. Ramură, creangă. – În Olt. creacă, pl. ecĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crácă s. f., g.-d. art. crắcii; pl. crăci

crácă s. f., g.-d. art. crăcii; pl. crăci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRA s. creangă, ramură, (rar) ram, (înv. și reg.) stîlp, (reg.) ratină, rază, (Transilv.) cloambă, (Transilv., Bucov. și Olt.) crac. (O ~ de măr.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune.

a-și tăia singur craca de sub picioare expr. a-și primejdui singur situația printr-o acțiune negândită.

ca pasărea pe cracă expr. (pop.) trecător, efemer.

Intrare: cracă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cra
  • craca
plural
  • crăci
  • crăcile
genitiv-dativ singular
  • crăci
  • crăcii
plural
  • crăci
  • crăcilor
vocativ singular
plural

cracă

  • 1. Ramură (mai groasă) a unui copac.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: creangă ramură diminutive: crăculiță crăcuță 3 exemple
    exemple
    • Dintr-un salt [motanul] sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34.
      surse: DLRLC
    • Amîndoi, așezați sub craca cea mai deasă a nucului, rămîn un moment tăcuți. BUJOR, S. 61.
      surse: DLRLC
    • Eu zic cucului să tacă, El se suie sus pe cracă. ALECSANDRI, P. P. 274.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-și tăia craca de sub picioare = a-și pune în primejdie situația printr-o acțiune necugetată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98