9 definiții pentru covrigi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COVRIGI, covrigesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se încovriga. – Din covrig.
COVRIGI, covrigesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se încovriga. – Din covrig.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
covrigi vr [At: BARCIANU / Pzi: covrig, ~ghez / E: covrig] (Înv) 1 A se încolăci. 2 A se ghemui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
covrigi vr [At: CREANGĂ, A. 31 / Pzi: ~igesc / E: covrig] (Reg) 1 A se încolăci. 2 A se ghemui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COVRIGI, covrigesc, vb. IV. Refl. A se încovriga. După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul focului. CREANGĂ, A. 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
covrig [At: BIBLIA (1688), 224/1 / Pl: ~igi / E: bg, vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar în formă de inel, uneori răsucit, preparat din făină de grâu și presărat cu sare, mac, susan, chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Îlav) Când umblau câinii cu ~igi în coadă În vremuri de belșug. 3 (Îal) Niciodată. 4 sm (Îvp; îe) A ajunge sau a ieși, a scoate, a rămâne la ~igi A ajunge foarte sărac. 5 sm (Îe) A se face ~ A se încovoia ca un covrig (1) din cauza frigului, a durerii etc. 6 sm Nod marinăresc. 7 av Încârligat. 8 av În formă de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) covríg și înc-, a -á v. tr. (d. covrig 1). Strîng în formă de covrig, încolăcesc. V. refl. Mă strîng, mă ghemuĭesc, mă zgrebulesc (de frig). – Și -gésc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
covrigi (a se ~) (rar) (desp. co-vri-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă covrigesc, 3 sg. se covrigește, imperf. 1 sg. mă covrigeam; conj. prez. 1 sg. să mă covrigesc, 3 să se covrigească; imper. 2 sg. afirm. covrigește-te; ger. covrigindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!covrigi (a se ~) (rar) (co-vri-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se covrigește, imperf. 3 sg. se covrigea; conj. prez. 3 să se covrigească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
covrigi vb. (sil. -vri-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. covrigesc, imperf. 3 sg. covrigea; conj. prez. 3 sg. și pl. covrigească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: co-vri-gi
verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
covrigi, covrigescverb
- 1. A se încovriga. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: încovriga
- După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul focului. CREANGĂ, A. 31. DLRLC
-
etimologie:
- covrig DEX '98 DEX '09