5 definiții pentru cotizator (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotizator, ~oare [At: DEX-S / Pl: ~i, ~oare / E: cotiza + -tor] 1 sn Registru de evidență a plății cotizațiilor (1). 2-9 smf, a Cotizant (1-8).

COTIZATÓR, -OÁRE, cotizatori, -oare, s. n., s. m. și f. 1. S. n. Foaie, registru etc. în care se înscriu cotizațiile. 2. S. m. și f. Cotizant. – Cotiza + suf. -tor.

COTIZATÓR, -OÁRE, cotizatoare, s. n., cotizatori, -oare, s. m. și f. 1. S. n. Foaie, registru etc. în care se înscriu cotizațiile. 2. S. m. și f. Cotizant. – Cotiza + suf. -tor.

COTIZATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cotizant. II. s. n. foaie, registru în care se înscriu cotizațiile. (< cotiza + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotizatór s. m., pl. cotizatóri

Intrare: cotizator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotizator
  • cotizatorul
  • cotizatoru‑
plural
  • cotizatori
  • cotizatorii
genitiv-dativ singular
  • cotizator
  • cotizatorului
plural
  • cotizatori
  • cotizatorilor
vocativ singular
  • cotizatorule
plural
  • cotizatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cotizator, -oare (persoană) cotizatoare cotizator

etimologie:

  • Cotiza + sufix -tor.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00