8 definiții pentru cotecior

Explicative DEX

COTECIOR, cotecioare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui coteț.Coteț + suf. -ior.

COTECIOR, cotecioare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui coteț.Coteț + suf. -ior.

cotecior sn [At: GORJAN, H. II, 37 / Pl: ~oare / E: coteț + -ior] 1-14 (Șhp) Coteț (1-3, 5-6, 8-9) (mic).

COTECIOR (pl. -cioare) sn. dim. COTEȚ: un ~ pentru porci (RET.).

COTECIOR, catecioare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui coteț. Am un cotecior Plin cu iezișori Și n-are ușă nicăieri (Dovleacul). PĂSCULESCU, L. P. 81.

Ortografice DOOM

cotecior (rar) s. n., pl. cotecioare

cotecior (rar) s. n., pl. cotecioare

cotecior s. n., pl. cotecioare

Arhaisme și regionalisme

coteciór, cotecioare, s.n. Coteț mic: „Păstorița era tare săracă. Ședea într-o colibă mică, cât un cotecior și n-avea alte cele decât hainele de pe ea” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 127). – Din coteț „adăpost pentru animale” + suf. -ior (MDA).

Intrare: cotecior
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotecior
  • coteciorul
  • cotecioru‑
plural
  • cotecioare
  • cotecioarele
genitiv-dativ singular
  • cotecior
  • coteciorului
plural
  • cotecioare
  • cotecioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotecior, cotecioaresubstantiv neutru

  • 1. rar Diminutiv al lui coteț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am un cotecior Plin cu iezișori Și n-are ușă nicăieri (Dovleacul). PĂSCULESCU, L. P. 81. DLRLC
etimologie:
  • Coteț + -ior. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.