5 definiții pentru costumare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COSTUMÁRE, costumări, s. f. Acțiunea de a se costuma și rezultatul ei. – V. costuma.

COSTUMÁRE, costumări, s. f. Acțiunea de a se costuma și rezultatul ei. – V. costuma.

costumare sf [At: DN2 / V: (înv) ~tiu~ / Pl: ~mări / E: costuma] 1 Îmbrăcare a unui costum (12) Si: costumat1 (1). 2 Travestire. 3 (Fig) Disimulare.

COSTUMÁRE s.f. Acțiunea de a se costuma și rezultatul ei; costumație. [< costuma].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

costumáre s. f., g.-d. art. costumắrii; pl. costumắri

costumáre s. f., g.-d. art. costumării; pl. costumări

Intrare: costumare
costumare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • costumare
  • costumarea
plural
  • costumări
  • costumările
genitiv-dativ singular
  • costumări
  • costumării
plural
  • costumări
  • costumărilor
vocativ singular
plural

costumare

  • 1. Acțiunea de a se costuma și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: costumație

etimologie:

  • vezi costuma
    surse: DEX '09 DEX '98 DN